Wednesday, February 13

La joie de vivre

Unii au parte de un loc special oriunde merg. Altii il cauta toata viata si aici se despart cei norocosi de cei ghinionisti. Timpul si momentul in care unele lucruri sunt facute influenteaza viata fiecaruia. Greseli facem toti, depinde cat de mari sau mici.

Deciziile luate de mine anul trecut, cele aparent gresite care m-au incantat pe termen scurt si dezavantajat pe termen lung m-au adus pe o cale diferita. Nu m-am simtit bine neintrand in randul lumii dar hei sa vezi ce-am descoperit? Doar datorita mie am ajuns sa-mi caut un loc mai bun sub soare. Oi fi eu incapatanat dar deciziile riscante sau nu luate de mine deocamdata ma aduc undeva printre premiantii vremii mele. Nu am fost cel mai bun si nici nu cred ca voi fi dar macar sa fiu acolo sus, acolo sus de unde ai privelistea mai frumoasa :)

As putea zice ca de-a lungul vremii am avut parte de ceva bun mai tot timpul. Sau poate se explica si prin faptul ca ceea ce am oferit mi s-a intors cu aceeasi moneda.

Cuvinte care par insignifiante si spuse la momentul oportun iti pot aduce enorm de multe.

Vad multe fete triste pe strada cand merg. Exact cum scria in interviul reginei Ana, zicea ea ca are "la joie de vivre". De ce acceptam de tineri sa ne supunem unor constrangeri? Daca nu vezi o solutie pentru ea nu inseamna ca nu exista oportunitatea sa o invingi! Doar trebuie sa vezi tot ansamblul de evenimente care danseaza in jurul vietii tale. Rezerva-ti o seara cu vant puternic si mergi pe bulevard bine infofolit si incearca sa evaluezi tot. Pe tine in relatia cu fiecare, pe tine in trecut, prezent, viitor, pe ceilalti daca merita prietenia ta sau ce trebuie imbunatatit in relatia cu ei, evalueaza-ti baza pe care te sprijini, gandeste-te doar ce te-ar ajuta sa faci un pas mai in fata in viitorul mai apropiat sau mai recent. Fa-ti planuri pe termen scurt si lung, fa sa ai idei multe si marete. Tinteste sus si daca nu-ti iese mai incearca. Incearca in alt mod, incearca orice dar nu abandona. Doar mergi inainte.

Scrie undeva istoria zilelor si apoi citeste-o la sfarsit de an. Vei fi uimit. Am trait multe emotii, am facut multe greseli, am pierdut multe zile dar cand ma gandesc in spate incep sa zambesc. Imi place ce-am vazut. Imi place ce voi vedea.

Capul sus si zambetul pe buze. Nimeni nu te va putea dobori.

13.02.2008,

Marcelino

3 comentarii:

Adrian said...

ce a declansat oare acest text? trebuie sa fi fost ceva destul de interesant daca nu chiar important.
sau ti-ai facut doar un pic de ordine in ganduri? orice ar fi fost, e binevenita. sper sa te tina cat mai mult.
pe mine m-ar fi impins sa scriu ceva de genul o noua plecare in strainatate.
dar poate tu te-ai lecuit. sa-ti fi gasit locul in sfarsit pe plaiurile mioritice?
cu faza cu planurile multe si marete, si pe termen lung si scurt nu prea ma impac eu. acuma, na, poate fiecare cu strategia lui.
in fond si la urma urmei fie ca sunt sau nu planuri tot iei decizii importante.

Marcel said...

A fost ziua de dinaintea prezentarii finale a proiectului pt profii din France.

In martie dupa juriul de la Paris nu voi mai avea titlul de student in France, if you know what i mean :).Am inceput sa ma gandesc la toate posibilitatile pe care le-as avea in viitor...

Si apropos de plecarile afara din tara nu cred ca o sa ma lecuiesc vreodata, chiar poate o sa-i imbolnavesc si pe altii hehe. Nu renunt la ele, nici torturat :D

decizii, intrebari, planuri, strategii, iui iui ma doare capul deja :)

Nice to have you back here ;)

Adrian said...

mai era totusi o varianta la toata povestea asta... "te insori cumva?" dar deja a fost divulgat motivul.

vai, maine poimaine e martie. ce tare. mult a fost, extrem de putin a ramas. si vine si diplomica.
dar chiar daca nu mai esti etudiant frantuz, tot mai poti crash-ui o noapte, doua pe ici pe colo prin France, sau nu?