Showing posts with label profunde. Show all posts
Showing posts with label profunde. Show all posts

Sunday, September 23

Pistoleros à Bagdad


Excelent articol din lemonde.fr despre situatia din Irak.

Articolul il gasiti aici ( sunt doua pagini ).

Citez doar unele pasaje mai importante:



"OK boys. En route. Je veux tuer quelqu'un aujourd'hui.
- Ah bon ! Pourquoi aujourd'hui ?
- Hé ! hé ! Je pars en congé demain, ça va faire long."


"Jacob C. Washbourne et ses coéquipiers cherchent une cible. "Juste pour s'amuser", dira l'un d'eux aux envoyés du Washington Post qui ont brillamment reconstitué toute cette équipée meurtrière en avril. "

"Ancien marine, Washbourne, 29 ans, est le chef de l'équipée. Il gagne 600 dollars par jour. Gros bras tatoués, 1,90 m, crâne rasé et barbichette, le géant, originaire d'Oklahoma, pose son fusil automatique M-4 - le même que celui des troupes américaines régulières -, entre les deux sièges. "Tiens, laisse-le s'approcher un peu, je vais le tirer au pistolet." C'est un vieux bonhomme qui conduit le taxi. Il semble avoir un client. Qu'importe. Depuis l'invasion d'avril 2003, l'Irak s'est transformé en Far West"

"Washbourne a ouvert sa portière, s'est couché sur son siège, bras dehors. Le taxi approche. Le tireur ajuste sa cible.
Une volée de balles transperce le pare-brise. Le taxi finit sa course sur le bas-côté. "Joli coup !", siffle Schmidt.
On ne saura jamais si les deux Irakiens sont morts, s'ils ont été blessés, s'ils ont survécu"


"L'expédition meurtrière de Jacob C. Washbourne ne serait sans doute jamais remontée à la surface si l'un des hommes du détachement, un Fidjien nommé Isireli Naucukidi, n'avait eu "l'estomac retourné" par ce qu'il a vu "à de si nombreuses reprises", et n'avait décidé de démissionner et de parler."

"Blackwater, Aegis, GlobalRisk, DynCorp et le britannique ArmorGroup sont les plus puissantes parmi les 177 "sociétés militaires privées" qui opèrent, avec 48 000 hommes en armes, en Irak. "

"Blackwater - 800 000 dollars de contrats en cours avec Washington, 20 000 "soldats" sous son drapeau et 20 avions et hélicoptères dans ses entrepôts de Caroline du Nord - est "la plus puissante armée privée du monde", selon Jeremy Scahill.....

Erik Prince, le richissime patron de Blackwater, est un gros contributeur financier des campagnes de l'administration Bush"

"Paul Bremer, alors proconsul américain à Bagdad, avait pris, quarante-huit heures avant son départ en juin 2004, un décret qu'aucun gouvernement irakien ne s'est donné la peine d'abroger : l'ordonnance 17 étend à tous les personnels civils employés par l'une ou l'autre des branches du gouvernement fédéral américain en Irak une immunité totale vis-à-vis de la justice locale."

"les diverses agences fédérales chargées de la reconstruction de l'Irak et le Pentagone, qui emploie à lui seul 7 800 "militaires privés" pour garder ses entrepôts, réparer ses équipements, protéger ses convois de vivres et matériels, entraîner sous contrat les soldats et policiers irakiens, surveiller ses prisons, interroger ses détenus "

"L'armée proprement dite dispose actuellement de 168 000 hommes sur le terrain"

"Or l'ancien secrétaire d'Etat Colin Powell, qui voulait deux fois plus de troupes pour l'invasion, l'a souvent dit : "Nous n'avons jamais eu assez d'hommes pour assurer la stabilité du pays, encore moins sa reconstruction." A eux seuls, les 48 000 "PSD" comme on les appelle à Bagdad (Personal Security Details), représentent plus de deux divisions. Nul ne peut croire qu'ils pourraient être remplacés par des soldats réguliers. Pour les aventuriers de la sécurité, l'Irak restera longtemps un eldorado. "

.

Si parca ramane un iz de moarte pentru ceva ce nu am vrut initial sa se intample. Ma refer la romani care nu si-au dorit razboiul acesta. Sunt doar decizii politice cu scopul de a rezista pe un camp de lupta deschis de americani. A fost al 8-lea roman mort in Irak. Deunazi am auzit ca olandezii ar fi pierdut 11 vieti acolo.

Si totusi de ce continuam sa ramanem acolo? Pentru a sta ca si cainii la usa unde se semneaza contractele? Pentru a ne gudura pe langa marea si mareatza tara cu buget de science fiction al armatei proprii (in genere SUA)?

Sa ne explice inca o data presidentul nostru Basescu de ce trebuie ca 600 de romani sa mai ramana pe pamantul altui stat?

Romanii si-au dobandit libertatea si institutiile prin forte proprii, e adevarat cu pretul multor ani de chin (anii de dupa 1990). Americanii deja sunt de 3 ani acolo si cred ca ar fi trebuit sa starpeasca deja cuiburile de "insurgenti"...

De ce nu i-am lasa sa se descurce prin forte proprii?

Ai un job fain?


O sa vedeti un clip fain.

suspect sa va dea fiori precum scrie si la comentarii.

Intrati pe el aici.

Si nu stiu de ce m-am gandit la Adrian (si el are un blogushor de romanash). Lucreaza intr-un birou de publiciTARI...De fapt stiam de ce m-am gandit la el hihi. Si in sinea mea dupa cum il stiu eu pe el asa mai voios si care stie sa faca oamenii sa zambeasca si sa scoata ce e mai bun din ei...mi-a trecut prin cap sa-i propun cand are timp sa-i puna un pic la munca pe colegii lui si sa faca un filmuletz de prezentare a echipei cu care lucreaza.

Adrian draga daca tot ai inceput

{citez} [o serie de mini-interviuri cu scopul de a prezenta echipa, si bineinteles am fost cobai, sa vedem ce iese. Pentru cei care ma cunosc, raspunsurile nu vor fi foarte revelatoare, insa ofera si cateva chestii noi.]

de ce nu ai face si asta?

Saturday, September 22

Tom Waits - Green Grass

remember when you loved me...

Monday, August 27

timp. momente

E doar o alta poza. Un moment surprins. O minciuna. Inca una... Un timp. Mai putin de o secunda.

timpul. volatil. ireversibil. uneori merge prea repede alteori prea incet.

il surprinzi cu o poza. pentru eternitate. pentru a-l avea undeva unde sa-ti aminteasca un moment. sa-ti aminteasca ce probabil ai lasat in sertarul de jos pe care nu-l deschizi decat rareori. apoi iti amintesti ca mai sunt si alte sertare pe care ai uitat sa le deschizi. si zambesti.

vine maine si uiti. dar ai un sentiment placut. ti-era dor de un vant taios rece. vroiai sa fii altundeva intr-un loc caldutz cu un ceai cald in mana. dar erai pe strazi si nu mai aveai timp. era noapte si frig. mai erau cateva zile si nu mai stiai cum sa te imparti. erai deja foarte obosit si nu vroiai sa scapi niciun amanunt. exact ca dragostea pentru cineva. fotografiezi orice expresie a celuilalt ca sa-ti ramana undeva in inconstient. ca apoi sa-ti fie dor si sa-ti fie greu sa te desparti. mai erau multe de vazut. timp prea putin? dar ai ramas impacat cu tine ca ai vazut si ai trait momente. care raman. nu in poze. nu pe foi. amintiri de demult traite prin senzatiile pe care ti le-a provocat. dupa-amiezele cu soare venind de la scoala inspirand aerul parfumat de castani si de frunzele cazute. de picioarele tarate spre casa prin plapuma de frunze vestejite...

...momente care pot fi retraite. asa cum exista si momente care vor veni. altele. momente care te vor manipula sa le retraiesti dar tu vrei mai mult. vrei altceva. vrei ceva nou.

si atunci. te intrebi. ce amintiri lasi poimaine pentru maine?

Sunday, August 12

"La vie est belle"

Eu sunt unic. Sau sunt doar o jumatate? Si cealalta unde e? Cauta-ma tu.



Zboara gandul in seara asta...



Stam intr-un colt al unei camere unde suntem mai multi oameni. Stau pe o canapea ghemuit cu picioarele sus pe canapea si uitandu-ma cu zambetul pe buze la toti acei din jurul meu. Si se face ca toti se simt bine. Afara ploua si e racoare de vara. Inauntru e cald; cald de la vorbele si zambetele lor. Unii se strang in brate, altii isi cauta ceva de baut ori mancare. Unii stau pe jos intinsi. Si apoi ma uit atent la toti. Trec pe la toti si ma mai uit o data. Si ii zambesc. Doar pentru ca e acolo cu mine in incaperea aceea. Ma duc sa bat cateva note la pian. Si apoi incerc sa o ajut pe Anja la pictat ceva. Il ajut pe Ryiu sa scrie cateva expresii in romana si apoi ma duc sa ma uit la stropi de ploaie cum cad. E totul asa normal, calm, simplu. Parca nici nu a fost ieri.
Un minut stau sa privesc si aud o intrebare in spatele meu. "La ce te gandesti?" Si apare langa mine. Imi zambeste subtil. Ii intorc zambetul. In sinea mea: "La tot si la nimic" Ii raspund ca ma simt foarte bine inconjurat de ei si ca starea mea isi doreste calmul. Dintotdeauna am fost un tip calm si cand sunt nelinistit nu sunt in pielea mea. Cu o cana de ceai cald ma priveste fara sa schiteze nici un gest. Imi spune ca ii place mult la munte. E totul verde si asta o face mai puternica pentru multele zile in care are nevoie de resurse. Ne-a prins ploaia un pic pe drum si acum e cu un prosop in jurul gatului. Firele de par uscate printre cele umede ii dau un aer domol. Isi pune capul pe umarul meu si ii spun sa ne asezam pe jos. Uitandu-ne tot timpul afara, fara sa ne uitam unul la altul ne-am asezat. S-a asezat cu spatele pe pieptul meu. Stie ca am gandul departe. Imi pun mainile peste ale ei ca sa ma incalzesc de la ea. Pare atat de fragila...Stam acolo si vorbim despre viata fiecaruia. Toti din spatele nostru isi fac ocheade scurte ca sa se uite toti la noi. Zambesc. Ii vad cu ochii mintii. Imi place sentimentul. Si ne spunem ce am invatat fiecare din unele intamplari. Mai cate o intamplare care smulge cate-un suras. Se face frig. Cer o patura ca sa ne invelim. Nu vrem sa ne ridicam. E mult prea bine pentru o zi la munte. Ce lin curge viata. Parca e o muzica din ceruri. Niciunul dintre noi nu se gandeste la ce va fi.
Continuare?...